Îngerul meu păzitor
Am născut într-o zi frumoasă de vineri, luna mai 2021, anul post-pandemie.
Peste o zi bebelușa mea împlinește două luni. Nu știu cum au zburat cele nouă luni de sarcină în care am trăit multe emoții bune, însă, și multe temeri, fiind anul pandemiei.
Mi-am dorit să nasc la Medlife pentru că acolo este medicul în care am încredere, doamna doctor Parfene Gavril Caliopia. Pe doamna doctor o știu de trei ani când am ajuns, întamplător, la d-ei cu o problemă medicală și mi-a fost alături, atât din punct de vedere medical, cât și uman. Este un om minunat, în ochii căreia te pierzi (culoarea cerului), empatică, blândă și răbdătoare.
Pe toată perioada sarcinii am colaborat strâns, de la confirmarea sarcinii, la teste, investigații și naștere. Momentul culminant al sarcinii l-am simțit la finalul trimestrului 1 când am fost confirmată pozitiv cu covid 19. În contextul unei situații incerte și lipsa unor precedente, era firesc să fiu îngrijorată. Doamna doctor m-a susținut moral, m-a încurajat pe cât de mult a putut și mi-a fost alături tot timpul. Din fericire am avut o formă ușoară de covid care nu a afectat sarcina. După acest moment m-am relaxat mai mult, iar fiecare vizită la cabinetul doamnei doctor era cea mai așteptată întâlnire. Mergeam cu inima deschisă și abia așteptam să îmi văd fetița, să îi ascult inimioara și să aud la final vocea caldă a doamnei doctor “felicitări, sunteți bineeeee!”.
În toată perioada sarcinii mi-am dorit să nasc natural. Nu am avut tot timpul convingerea că sunt atât de curajoasă și că voi reuși, însă tot ce am făcut a fost să mă relaxez, să fiu calmă și să am încredere în doamna doctor care m-a încurajat și mi-a transmis o stare de liniște și siguranță.
Săptămâna 40 și 3 zile. Era vineri, ora 4 dimineața când au început primele contracții. Erau ușoare, nu le-am acordat mare importanță, iar apoi au început să se intensifice. Mi-am dat seama că sunt de luat în serios ?, drept urmare, am luat legatura cu doamna doctor care mi-a răspuns promt și m-a îndrumat să vin la spital. La ora 6 și puțin mi s-au rupt membranele. În toată această perioadă mi-am păstrat calmul, am râs, am glumit cu soțul, eram nerăbdători amândoi să o întâlnim pe bebelușă.
Din momentul în care am ajuns la spital și până la naștere, doamna doctor mi-a fost alături și mi-a oferit tot confortul psihic de care aveam nevoie.
Surpriza cea mai frumoasă a fost ora magică de care am avut parte imediat după naștere, pe care am trăit-o intens și am simțit că timpul stă pe loc, în timp ce eram cuprinsă de un soi de trăiri amestecate: sentimente de fericire supremă, liniste, eliberare, adrenalină.
În zilele de weekend, perioada cât am fost internată, m-am bucurat zilnic de vizita doamnei doctor și de vocea caldă care mi se adresa în calitate de doctor, dar și de mama. Am numit-o metaforic “îngerul meu păzitor”.
Pentru mine experiența nașterii a fost una plăcută, am îmbrățișat orice durere și am realizat că suntem mai puternice decât ne imaginăm.
06.07.2021